Dieta pentru sindromul de colon iritabil

3 MINUTES

Dieta pentru sindromul de colon iritabil

Sindromul de colon iritabil este o o afecțiune cronică ce afectează aproximativ 4,1% din populația globală și este asociată cu o interacțiune complexă între creier și intestin. Această afecțiune se caracterizează prin dureri abdominale recurente și modificări în frecvența sau consistența scaunului. Deși nu pune viața în pericol, sindromul de colon iritabil poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților. În plus, mulți pacienți suferă de anxietate sau depresie asociate. Tratamentele tradiționale includ intervenții farmacologice bazate pe simptome și abordări psihologice, însă modificările dietetice au devenit un element esențial în gestionarea acestei afecțiuni.

Interesul pentru schimbările dietetice a crescut datorită cercetărilor clinice în creștere și preferinței pacienților pentru tratamente non-farmacologice. Ajustarea dietei poate oferi pacienților o modalitate practică și relativ sigură de a ameliora simptomele. Cu toate acestea, pentru a implementa cu succes aceste schimbări, este esențială evaluarea atentă a simptomelor, preferințelor și stării generale de sănătate ale fiecărui pacient. Abordările dietetice variază de la utilizarea unor suplimente specifice până la schimbări complete ale modelului alimentar, fiecare având propriile beneficii și provocări.

Suplimente și fibre alimentare

Suplimentele reprezintă una dintre cele mai simple strategii pentru gestionarea sindromului de colon iritabil prin dietă. Psyllium (coaja semințelor de plantago) este utilizat pe scară largă pentru ameliorarea simptomelor. Această fibră parțial fermentabilă ajută la creșterea volumului scaunului, stimulează motilitatea intestinală și îmbunătățește microbiota intestinală. Diverse studii au confirmat eficacitatea sa în ameliorarea simptomelor, făcându-l o alegere populară printre pacienți. În schimb, tărâțele de grâu, o sursă comună de fibre, au o eficacitate limitată și rareori depășesc efectele unui placebo.

Beneficiile potențiale ale prebioticelor, precum inulina și galacto-oligozaharidele, au fost de asemenea investigate. Acești compuși promovează creșterea bacteriilor intestinale benefice și pot, teoretic, să îmbunătățească sănătatea intestinală. Cu toate acestea, studiile clinice pe pacienți cu sindrom de colon iritabil au avut rezultate neconcludente. Unii pacienți raportează o ameliorare a simptomelor, în timp ce alții experimentează o agravare, probabil din cauza proprietăților fermentative ale prebioticelor. Personalizarea abordării este esențială pentru a asigura eficacitatea și tolerabilitatea prebioticelor.

Modificări alimentare

Pentru pacienții care preferă fibre de origine naturală, alimentele bogate în fibre pot fi o alternativă eficientă la suplimente. Un studiu care a comparat dietele bogate și sărace în fibre la pacienții cu sindrom de colon iritabil a arătat îmbunătățiri ale simptomelor în ambele grupuri, sugerând că cantitatea totală de fibre consumată este mai importantă decât sursa acestora. Produsele din cereale integrale, fructele și legumele sunt opțiuni practice pentru creșterea aportului de fibre.

Alimentele fermentate, precum kimchi, varza murată, chefirul și kombucha, au atras atenția datorită potențialelor beneficii pentru sănătatea intestinală. Cercetările preliminare sugerează că aceste alimente pot îmbunătăți simptomele sindromului de colon iritabil. Cu toate acestea, studiile arată că beneficiile lor nu sunt superioare alimentelor similare nefermentate, ceea ce sugerează că efectele pozitive pot fi mai degrabă legate de proprietățile nutriționale ale acestor alimente. Similar, kiwi-ul verde, utilizat pentru proprietățile sale laxative naturale, s-a dovedit eficient pentru pacienții cu constipație asociată sindromului de colon iritabil, deși eficacitatea sa nu depășește cea a psylliumului.

Schimbări dietetice ample

Pentru gestionarea simptomelor sindromului de colon iritabil, o abordare amplă care să abordeze simultan mai mulți factori alimentari poate fi extrem de eficientă. Dieta mediteraneană, bogată în fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci și ulei de măsline, cu un consum moderat de pește și restricții asupra cărnii roșii și alimentelor procesate, a fost remarcată pentru beneficiile sale potențiale asupra sănătății și proprietățile antiinflamatorii. Studiile preliminare arată că această dietă poate îmbunătăți simptomele gastrointestinale și sănătatea generală.

Dieta săracă în FODMAP (oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și polioli) este considerată una dintre cele mai eficiente strategii pentru gestionarea sindromului de colon iritabil. Această dietă restricționează alimentele bogate în FODMAP, precum ceapa, usturoiul și grâul, și poate reduce simptome precum balonarea, distensia abdominală și diareea. Abordarea include trei faze: restricționarea, reintroducerea graduală a alimentelor și personalizarea dietei. Fiecare fază a fost asociată cu îmbunătățiri semnificative ale simptomelor în numeroase studii clinice.

Concluzie

Modificările dietetice joacă un rol central în gestionarea sindromului de colon iritabil, oferind pacienților o metodă eficientă de a controla simptomele și de a-și îmbunătăți calitatea vieții. Prin utilizarea suplimentelor, strategiilor alimentare specifice sau schimbărilor ample în dietă, regimurile alimentare pot aduce alinare semnificativă multor pacienți. Pentru a asigura siguranța, eficacitatea și sustenabilitatea acestor intervenții, este esențială evaluarea atentă a nevoilor, preferințelor și provocărilor individuale. Cei interesați de explorarea acestor strategii ar trebui să consulte un specialist. Dr. Christos Zavos, gastroenterolog și hepatolog certificat, cu sediul în Salonic, Grecia, este disponibil pentru consultații și consiliere personalizată. Puteți contacta la telefon (+30)-6976596988 sau (+30)-2311283833 ori trimite un e-mail la czavos@ymail.com. Vizitați și site-ul peptiko.gr pentru mai multe informații.

Last update: 10 November 2024, 20:45

DR. CHRIS ZAVOS, MD, PHD, FEBGH

Gastroenterologist - Hepatologist, Thessaloniki

PhD at Medical School, Aristotle University of Thessaloniki, Greece

PGDip at Universitair Medisch Centrum Utrecht, The Netherlands

Ex President, Hellenic H. pylori & Microbiota Study Group