Cine nu ar trebui să ia probiotice?

4 MINUTES

Cine nu ar trebui să ia probiotice?

Probioticele au câștigat o popularitate semnificativă în ultimii ani, fiind lăudate pentru potențialele lor beneficii în promovarea sănătății intestinale, întărirea sistemului imunitar și chiar îmbunătățirea stării de bine mentale. Acești microorganisme vii, adesea numite „bacterii benefice”, se găsesc în alimente fermentate, cum ar fi iaurtul, kefirul, varza murată și suplimentele alimentare. Deși probioticele sunt în general considerate sigure pentru majoritatea oamenilor, nu sunt potrivite pentru toată lumea. Anumiți indivizi ar trebui să fie precauți sau să evite complet probioticele din cauza potențialelor riscuri pentru sănătate. Acest articol explorează cine nu ar trebui să ia probiotice și de ce.

  1. Pacienții cu sistem imunitar compromis
    Persoanele cu sistem imunitar slăbit au un risc mai mare de efecte adverse la utilizarea probioticelor. Acest grup include:
    • Pacienții cu cancer care urmează chimioterapie sau radioterapie: aceste tratamente pot suprima sistemul imunitar, făcând corpul mai vulnerabil la infecții.
    • Pacienții care au primit transplant de organe: pacienții care au suferit un transplant de organe iau adesea medicamente imunosupresoare pentru a preveni respingerea, ceea ce poate crește riscul de infecții legate de probiotice.
    • Pacienții cu HIV/SIDA: HIV slăbește sistemul imunitar, făcând mai dificilă lupta corpului împotriva infecțiilor, inclusiv a celor care ar putea apărea din cauza utilizării probioticelor.
    • Pacienții cu boli autoimune: afecțiuni precum lupusul, artrita reumatoidă sau scleroza multiplă pot implica o disfuncție a sistemului imunitar, iar probioticele ar putea agrava simptomele sau provoca infecții.

În aceste cazuri, introducerea bacteriilor vii în organism ar putea duce la infecții sau probleme sistemice, deoarece sistemul imunitar poate să nu fie capabil să regleze eficient probioticele.

  1. Pacienții critici sau internați în spital
    Pacienții internați, în special cei din unitățile de terapie intensivă, sunt adesea într-o stare de sănătate fragilă. Pentru acești pacienți, probioticele pot prezenta riscuri precum:
    • Translocația bacteriană: probioticele ar putea trece bariera intestinală și intra în circulația sanguină, ducând la septicemie sau alte infecții grave.
    • Interferență cu tratamentele medicale: probioticele ar putea interacționa cu medicamentele sau tratamentele, complicând recuperarea.

Studiile au arătat rezultate mixte privind siguranța probioticelor la pacienții critici, iar în unele cazuri s-au raportat rezultate adverse. Prin urmare, se recomandă în general ca acești pacienți să evite probioticele.

  1. Persoanele cu creștere excesivă a bacteriilor în intestinul subțire (SIBO)
    SIBO este o afecțiune caracterizată de o creștere excesivă a bacteriilor în intestinul subțire. Simptomele includ balonare, gaze, diaree și dureri abdominale. Pentru persoanele cu SIBO, luarea probioticelor ar putea agrava simptomele prin introducerea unor bacterii suplimentare într-un mediu deja supraaglomerat.
  2. Persoanele cu alergii sau sensibilități la ingredientele probiotice
    Suplimentele probiotice conțin adesea ingrediente adiționale, cum ar fi lactate, soia sau gluten, care pot declanșa reacții alergice la persoanele sensibile. În plus, unii oameni pot experimenta efecte secundare precum balonare, gaze sau diaree atunci când iau probiotice, chiar dacă nu au o alergie specifică. Este esențial să citiți cu atenție etichetele dacă aveți alergii sau sensibilități cunoscute.
  3. Sugarii și copiii mici
    Deși probioticele sunt uneori recomandate copiilor pentru a trata probleme precum colicul sau diareea, acestea ar trebui administrate doar sub îndrumarea unui pediatru. Sugarii, în special cei născuți prematur sau cu afecțiuni de sănătate subiacente, pot fi expuși la riscul de infecții din cauza utilizării probioticelor. Sistemul imunitar în curs de dezvoltare al copiilor mici poate să nu gestioneze probioticele la fel de eficient ca al adulților, așa că este necesară prudență.
  4. Pacienții cu catetere venoase centrale sau alte dispozitive medicale
    Persoanele cu catetere venoase centrale sau alte dispozitive medicale implantate au un risc crescut de infecții. Probioticele ar putea introduce bacterii în circulația sanguină, ducând la complicații grave precum septicemia. Dacă aveți astfel de dispozitive, consultați-vă medicul înainte de a lua probiotice.
  5. Pacienții care iau anumite medicamente
    Probioticele pot interacționa cu anumite medicamente, reducându-le eficacitatea sau provocând efecte secundare nedorite. De exemplu:
    • Imunosupresoarele: așa cum s-a menționat anterior, aceste medicamente pot crește riscul de infecții din cauza probioticelor.
    • Antibioticele: deși probioticele sunt adesea luate pentru a contracara efectele antibiotice asupra florei intestinale, acestea ar trebui luate la cel puțin două ore distanță pentru a evita interferențe.
    • Medicamente antifungice: probioticele ar putea reduce eficacitatea tratamentelor antifungice.
  1. Pacienții cu pancreatită
    Unele studii au sugerat că probioticele pot crește riscul de complicații la persoanele cu pancreatită severă, o afecțiune caracterizată prin inflamarea pancreasului. În cazuri rare, utilizarea probioticelor a fost asociată cu ischemie intestinală (flux sanguin redus către intestine) la pacienții cu pancreatită. Prin urmare, pacienții cu pancreatită ar trebui să evite probioticele, cu excepția cazului în care medicul lor le recomandă în mod specific.
  2. Persoanele cu intoleranță la histamină
    Anumite tulpini de probiotice, cum ar fi Lactobacillus casei și Lactobacillus reuteri, pot produce histamină în intestin. Pentru persoanele cu intoleranță la histamină, acest lucru poate duce la simptome precum dureri de cap, roșeață, congestie nazală sau probleme digestive. Dacă aveți intoleranță la histamină, alegeți tulpini de probiotice cu conținut scăzut de histamină sau evitați complet probioticele.
  3. Pacienții care urmează să fie operați
    Dacă aveți o intervenție chirurgicală planificată, este recomandabil să încetați să luați probiotice cu cel puțin două săptămâni înainte. Probioticele ar putea crește riscul de infecții în timpul sau după operație, deoarece răspunsul imunitar al corpului poate fi compromis.

Concluzie

Deși probioticele oferă numeroase beneficii potențiale pentru sănătate, acestea nu sunt o soluție universală. Anumiți indivizi, inclusiv cei cu sistem imunitar compromis, boli grave sau afecțiuni medicale specifice, ar trebui să evite probioticele sau să le folosească doar sub supraveghere medicală. Consultați întotdeauna medicul înainte de a începe orice supliment nou, în special dacă faceți parte dintr-unul dintre grupurile de risc menționate mai sus. Prin adoptarea unui abordaj precaut și informat, vă puteți asigura că sănătatea și bunăstarea dumneavoastră sunt prioritare.

Last update: 11 February 2025, 22:53

DR. CHRIS ZAVOS, MD, PHD, FEBGH

Gastroenterologist - Hepatologist, Thessaloniki

PhD at Medical School, Aristotle University of Thessaloniki, Greece

PGDip at Universitair Medisch Centrum Utrecht, The Netherlands

Ex President, Hellenic H. pylori & Microbiota Study Group